Află „povestea” adevărată a satului Dioști din Romanațiul de altădată, ce poartă amprenta regalităţii, fiind reconstruit la comanda regelui Carol al II-lea.
Comuna Diosti se afla la 14 km vest de Caracal si 42 km est de Craiova, pe soseaua nationala DN6. Din 1967 face parte din judetul Dolj, situandu-se la extremitatea estica a acestui judet. Inainte facea parte din judetul Romanati. Comuna Diosti mai are in componenta sa si satele Radomir si Ciocanesti. La est se invecineaza cu hotarul judetului Olt ( comuna Draghiceni si Caracal), la nord, cu hotarul comunei Teslui, la vest, cu hotarul comunei Leu si la sud, cu hotarul comunelor Apele-Vii si Celaru. Comuna Diosti, propriu-zisa, se invecineaza la est cu satul Grozavesti, la nord cu Bondrea si Ciocanesti, la vest cu Radomirul si la sud cu Ghizdavestiul.
Teritoriul comunei Diosti este sub forma unei campii intinse, facand parte din campia Romanatiului. Altitudinea fata de nivelul marii este de circa 138 metri , iar Dealul Nucilor, 145 metri si inclinatie de 1.06 pe km, de la vest catre est. De aceea, partii comunei de vest i se mai spune “din sus” si celei dinspre est, “ din jos”. In partea de nord a comunei sunt trei vai de eroziune, relative mici ( Valea Elesteului, altii o numesc a Alesteului, Valea Bratei si Valea Pupezei). Intre Valea Elesteului si Valea Bratei se afla Dealul Nucilor, iar intre Valea Bratei si Valea Pupezei se afla Laculetele, loc unde balteste apa. Pe teritoriul comunei Diosti nu se afla nicio apa curgatoare. In raza comunei Diosti sunt doua tipuri de soluri. La sud de soseaua nationala asfaltata DN6 sunt cernoziomuri levigate, iar la nord sunt soluri aluvionare brun-roscate ( inclusive pozdolite).
Exista o legatura stransa intre mediul geografic si populatia care-l locuieste. Diostii se afla in sud-estul Olteniei, in fostul judet Romanati. Oltenia este marginita numai de granite natural. Dunarea este in partea sudica, Carpatii Meridionali fac un arc la nord si vest, iar Oltul o limiteaza spre est.
Relieful Olteniei se ridica din sud spre nord in trepte, dand campia, dealurile si muntii. Are si un podis, al Mehedintilor, care are pamant mai sarac si care a fost evitat in mare parte de colonizarea romana. Comuna Diosti este o comuna destul de veche. Dupa mai multe cercetari, in iunie 1984 a fost descoperita vechea asezare daco-romana si necropola de pe Dealul Nucilor.
In 1998 ing. Mihai Balaianu, nascut in comuna Diosti, a intocmit lucrarea “ Diostii, pagini de istorie” care contine 5.160 pagini. Asa cum marturiseste autorul, desi profesional avea o pregatire de specialitate tehnica, marea pasiune a vietii sale a fost istoria si nu una generala, ci istoria comunei natale, Diosti, ca si reconstituirea arborelui genealogic al familiei sale, care coboara in trecut, pana in vremea domnitorului Radu de la Afumati.
Diostiul este atestat documentar in scrisoarea jupanului Dobromir, mare ban al Craiovei, catre fiul sau Patru ban, in care se vorbeste despre Vladislav din Deosti la data de 12 septembrie 1570.
Trecerea informatiilor de la o generatie la alta prin viu grai de multe ori se altera. Unele se exagerau, altele, cele rele pentru povestitori, se treceau sub tacere si dupa cateva generatii se uitau. In Diosti, informatiile transmise prin viu grai supravietuiau aproape 200 de ani. Cele mai vechi treceau in domeniul legendei. De exemplu, despre stejarul de langa biserica Sf. Voievozi, care acum are circumferinta tulpinei la sol de 13 metri, legenda spune ca, in urma cu 400 de ani, era subtire cat piciorul unui om si Mihai Viteazul isi lega calul de el si se odihnea la umbra lui, cand trecea de la Craiova la Redea, care era satul si mosia lui.
Lucrarea “ Diostii, pagini de istorie” intocmita pe baza a 17500 documente originale se afla in manuscris la bibliotecile Academiei Romane, Muzeului Olteniei din Craiova, Scolii Generale din comuna Diosti si Bibliotecii comunei Diosti.